luni, 4 februarie 2013

Atenție, cioburi de suflet!




Bucățele din mine se tot rup, iar eu le tot lipesc.. Și fiecare bucată ruptă se sparge în alte bucățele și tot așa. Lipici mi-a mai rămas puțin.. mult prea puțin ca să lipească toate cioburile. 
Bucăți din mine se rup, se sparg, se împrăștie și mă chinui să le țin laolaltă.. să le refac, să le lipesc, să le îmbin..
Mă doare fiecare ruptură, fiecare ciob.. fiecare crăpătura și fiecare bucată lipită. 
Sufletul meu e făcut bucăți, se împrăștie prin mine și mă chinui de una singură să îl repar, dar nu-i suficient.. Nu mă prea descurc. Nu când am atât de multe cioburi și doar un tub de lipici care e pe terminate.. 

Am obosit, vreau un concediu! Între timp, să-mi repare și mie cineva sufletul. Să mă repre și pe mine cineva. Eu îmi iau liber, am obosit.. 


Alexandra D.
08.IX.2012

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu